Extratereștrii, luna și noi

În podcastul din 14 martie 2022, am discutat pe larg împreună cu Larry despre ecuația „Lunii”: Ce este? De unde a venit? Pentru ce este? Cine este pe ea, dacă e cineva? Am vizitat-o vreodată (noi, oamenii de pe Pamânt)?

Mulți oameni sunt încă surprinși atunci când cineva le spune că aterizarea pe Lună și vizitele pe Lună au fost contrafăcute. Acesta este un subiect pe care e necesar să începem să-l evaluăm prin verificarea adevărului, chiar acum.

Dacă doar ne uităm la date și informații, aceste afirmații au multă credibilitate. De exemplu, astăzi, în 2022, încă nu avem computere și alte tehnologii suficient de avansate care să ne permită să ieșim și să reintrăm în siguranță în atmosfera Pământului. Cum este posibil atunci, ca tehnologia din anii 50 și 60 să ne fi transportat adânc în spațiu și să ne fi aterizat pe lună?

Veneau date și imagini în camera de lansare de la NASA. Da. Dar de unde? Nu de pe Lună, sau din spațiu.

OK, deci este un aspect la care ne uităm astăzi, iar motivul pentru care este important pentru noi (chiar și pentru aceia dintre noi care nu sunt interesați de Lună, sau de călătorii în spațiu contrafăcute) și este nevoie să ne uităm la asta, este pentru că e necesar să depășim această matrice falsă, și este nevoie să facem asta acum.

De ce este nevoie să facem asta și de ce acum?

Tu ești aici ca să întrupezi Noua Paradigmă. Dacă nu ai fi, nu ai citi aceste cuvinte. Acum că am stabilit asta, e nevoie să realizăm că asta nu este ceva ce se „întâmplă pur și simplu” sau care „ni/mi se va întâmpla”. Este ceva ce trebuie să „fim” în mod activ. Noi „SUNTEM” Noua Paradigmă.

Pentru a întrupa noua paradigmă este necesar să înlăturăm o mulțime de limitări din corpurile, mințile, corpurile noastre emoționale, ego-urile și corpurile noastre energetice. Multe, multe.

Una dintre limitările pe care trebuie să le îndepărtăm este, de asemenea, și iluzia constrângătoare, limitativă, degradantă și dezîmputernicitoare a separării, pe care o absorbim și o acceptăm de la grupul de frecvență joasă și de putere asupra celorlalți a colectivului uman de pe Pământ. Modul în care acest grup crează limitări și modul în care noi le absorbim este prin îngustarea conștienței prin intermediul minciunilor și înșelăciunii. Dacă ne extragem din aceste minciuni și înșelăciuni, ne extindem conștiența. Prin extinderea conștienței, devenim conștienți și capabili să acceptăm, să absorbim și să amplificăm adevărul, adevărul nostru, adevărul care este realitatea de bază a ceea ce înseamnă să fii om. Adevărul reprezentat de cuvinte ca „a fi uman”.

Pentru a ajunge la acel nivel de conștiență, nivelul de conștiență care ne permite să îndepărtăm limitările și învățăturile care ne țin captivi într-o matrice falsă, tot ce avem de făcut este să depășim iluzia separării.

Avem nevoie să vedem dincolo de această iluzie, prin zidul de minciuni și direct în experiența adevărată a traiului pe Pământ.

Avem nevoie să vedem dincolo de această iluzie, prin zidul de minciuni și direct în experiența adevărată a traiului pe Pământ.

Trebuie să decidem dacă vrem să pășim în conștiența extinsă a cine și ce suntem și unde trăim, iar pentru că trăim într-o co-creație, această călătorie nu este ceva ce putem face singuri și în separare. De ce nu putem face asta singuri? Deoarece călătoria este o ecuație de tip noi/pe noi/a noastră/noi înșine. Aruncă o privire și vezi dacă mai ai încă rezistențe la a explora anumite experiențe de viață și cunoașteri despre realitate împreună cu alții. Dacă da, fă exercițiul de procesare a fricii cu acestea, precum și exercițiul de îndepărtare a paravanelor de protecție.

De ce văd rezistența ca pe ceva care este bazat pe frică sau pe limitări? Pentru că noua paradigmă nu este despre individual, ci despre grup. Este despre specia noastră. Este despre o înțelegere mai profundă a Universului, despre aducerea împreună a oamenilor și abilităților care sprijină această înțelegere și creștere. Iar dacă o persoană insistă să încerce să găsească răspunsurile singură, sau că poate să facă asta și singură, înseamnă că pur și simplu nu este pregătită pentru acest nou orizont al conștiinței noastre colective.

Ceea ce îți cer să faci NU este să îți îndepărtezi sau să îți ștergi sinele individual. Nu. Ceea ce îți cer este să ai un echilibru fabulos în care atât colectivul „noi” cât și individualul „eu” sunt ambele importante și complete și sănătoase.

Să revenim la Lună.

Întreabă-o. Întreabă Luna: „Ce ești?” Și fii deschis să primești informații de la ea. Dacă ai ascultat podcastul, știi că există o „sală a oglinzilor” care înconjoară Luna, așa că asigură-te că verifici adevărul fiecărui mic lucru pe care îl vezi sau experimentezi acolo.

Dacă atitudinea ta este una de „nu pot să văd nimic, nu am această abilitate”, atunci pur și simplu inventează ceva. Dacă ar fi ceva extrem de interesant pe Lună, cum ar arăta?

Dacă faci parte din comunitatea WalkWithMeNow.com, de-abia aștept să îți ascult răspunsurile 🙂

Inelia