Dacă eşti pe drumul împuternicirii şi iluminării de ceva vreme, cel mai probabil că la un moment dat ai auzit îndemnul „meditează în fiecare zi”. De asemenea, mulţi învăţători, vorbitori şi guru îţi vor spune să faci anumite exerciţii în fiecare zi, care îţi vor garanta creşterea, conştientizarea, împuternicirea şi iluminarea.
Cumperi şi citeşti cartea sau poate ai cumpărat cursul şi l-ai ascultat. Poate chiar ai fost la un eveniment sau două, poate într-o tabără departe de zgomotul oraşului.
Totuşi, ajungi acasă, îţi pui hainele de casă, dai drumul la televizor, navighezi pe Facebook sau pe site-urile favorite şi trei luni mai târziu ai în continuare aceleaşi probleme, aceleaşi tipuri de relaţii şi interacţiuni, acelaşi serviciu, aceleaşi frustrări şi toate sunt la fel.
Te duci şi deschizi din nou cartea, asculţi din nou cursul sau înregistrarea pe care ai primit-o la evenimentul la care ai fost şi de data asta, s-ar putea chiar să faci unul sau două exerciţii… odată. Sau, s-ar putea să îţi iei o carte nouă şi să o citeşti… odată.
Dar în fiecare zi? Nu chiar. Nu ai timp. Nici măcar nu mai poţi medita, iar când ai făcut-o, nu te-a ajutat cu adevărat.
Îţi promiţi că vei începe cu adevărat mâine… iar acel mâine nu vine niciodată.
Amânarea, distragerile, rezistenţa la a face (cunoscute altfel şi ca lene), toate conspiră ca să te împiedice să creşti.
Aceasta se întâmplă pentru că, exact ca atunci când dorim să ajungem fizic într-un loc, pentru a ne mişca spre un scop, pentru a medita cu adevărat sau a face alte exerciţii, avem nevoie de ceva care să ne tragă spre scop, precum şi ceva care să ne împingă.
Este vorba de ceva care să ne împingă de unde suntem şi ceva care să ne tragă unde vrem să ajungem.
Atunci când ce ne împinge şi ce ne trage sunt impulsuri negative, drumul devine foarte dificil. Da, ştiu că foarte mulţi oameni cred că lucrurile trebuie să degenereze rău de tot pentru a se mişca înainte, dar asta este NUMAI dacă aşa crezi şi dacă ai fost antrenat prin durere. În acest caz, impulsul de împingere este faptul că persoana se află într-o suferinţă sau frustrare imensă, iar impulsul de tragere este uşurarea suferinţei sau a frustrării.
Atunci când ne învăţăm copiii prin durere, în esenţă îi învăţăm că trebuie să iasă dintr-un comportament negativ ori li se va întâmpla ceva şi mai negativ. Combinând acestea apare un tipar care spune că trebuie să-mi fie cu adevărat foarte, foarte rău pentru ca eu să mă opresc din a face ceea ce fac şi care îmi cauzează durerea iniţială. Să ne petrecem zilele ca un fluturaş sărind de la o activitate plăcută la alta (chiar dacă este vorba despre uitatul la tavan şi încercarea de a vedea câte feţe putem descoperi în adânciturile plăcilor decorative în decurs de o oră) nu are ca rezultat suficient de multă neplăcere pentru ca noi să ne mobilizăm să ieşim din ea.
Când suntem în hainele de casă, mâncând îngheţată, uitându-ne la emisiunile favorite şi ora 8 dimineaţa se transformă în 2 după-amiaza… ei bine, nu prea există ceva care să ne ajute să începem să medităm cu excepţia pierderii serviciului sau a unei relaţii sau a casei… sau apariţia unui alt tip de suferinţă imensă. Pentru că, haideţi să fim cinstiţi, să o scoatem la capăt, zi după zi, nu e chiar atât de rău.
În esenţă, am fost programaţi că un comportament negativ nu trebuie să fie oprit decât dacă are ca rezultat o durere care este suficient de mare ca să ne facă să ne mutăm fundurile de pe canapea, din faţa ecranului computerului sau dintr-un serviciu fără perspective.
Iar acesta este un program care a funcţionat multă vreme şi funcţionează ireproşabil cea mai mare parte a timpului. Totuşi, dacă urmezi acest program şi îţi sabotezi viaţa pentru a crea cantitatea de durere necesară pentru a te pune în mişcare, tot acel timp în care te complaci în comportamente negative şi toată acea suferinţă care rezultă, creează în continuare mai mult din aceleaşi rezultate. De fapt, nu numai că alimentează negativitatea din propria viaţă atâta vreme cât continui să faci asta, ci alimentează şi energiile negative ale tuturor celor pe care-i cunoşti, ale societăţii, ale speciei. Cu alte cuvinte, efectul de undă al amânării şi faptul că acumulezi suficient de multă suferinţă pentru a trece la acţiune sunt uriaşe.
Lăsând la o parte sentimentul de vinovăţie, există o altă abordare pentru a ne deprograma de comportamentele negative şi a ne forma comportamente pozitive care au ca rezultat o viaţă uimitor de fericită. Tipul de viaţă în care te trezeşti în fiecare dimineaţă şi îşi spui… „mamma mia! îmi iubesc viaţa” şi care te umple de entuziasm şi anticipare de a savura fiecare moment al zilei. Şi ghici ce? Să-ţi pierzi timpul lâncezind în hainele de casă toată ziua, zi după zi nici măcar nu mai e o opţiune.
Modul în care putem începe să medităm în fiecare zi, să facem toate exerciţiile din cărţi, de la evenimente sau învăţături pe care le ascultăm mai mult de o singură dată şi să începem în mod activ să ne schimbăm propria vibraţie spre un spectru mai înalt este să căutăm şi să găsim un impuls de împingere şi de tragere diferit.
Aceste impulsuri sunt bazate pe interes, inspiraţie, curiozitate şi plăcere. Da, cheia este să găseşti lucruri care te stimulează pozitiv mai mult decât să petreci şapte ore pe zi pe Facebook.
Te-ai putea întreba „oare ce ar putea fi?”.
Primul pas este să conştientizezi tot ceea ce faci în prezent şi care îţi aduce plăcere. Apoi, să găseşti ceva care îţi oferă şansa să creşti şi să le asociezi pe cele două. Iată un prim pas grozav.
ÎNAINTE de a porni computerul pentru a face orice activitate plăcută cu care petreci o mulţime de ore, hai să folosim Facebook ca exemplu, îţi spui aşa: „pentru fiecare 15 minute de meditaţie, pot să petrec o oră pe Facebook.” Atunci, Facebook devine o recompensă pentru o treabă bine făcută!
S-ar putea să te gândeşti, dar urăsc să meditez, nu pot să fac asta. N-aş putea să fac asta niciodată, asta e o aiureală. Ei bine, iată cum stau lucrurile. Există mii de tipuri diferite de meditaţie. Probabil că deja sunt milioane. Deci, prima pe care poţi să o faci este una auto-ghidată. Această meditaţie auto-ghidată este extrem de uşor de făcut.
În principiu, stai aşezat, cu spatele drept (nu te întinde la orizontală ca să nu adormi), închizi ochii, respiri profund de trei ori şi apoi simţi aerul cum intră şi iese din corp în timp ce respiri. Acum, în timp ce mintea începe să-şi deruleze poveştile ei (mintea maimuţă), gânduri încep să apară, corpul devine neliniştit şi tu îţi doreşti să porneşti computerul, începe să visezi cu ochii deschişi că asta este exact ceea ce faci. Vizualizează-te mergând la computer, pornindu-l, intrând pe Facebook şi începând să urmăreşti şi să citeşti postările de acolo, începând să scrii răspunsuri şi oferind Like-uri. Acum, pentru că eşti într-o reverie şi poţi să faci orice vrei în acest vis cu ochii deschişi, vizualizează-te aşezat exact aşa cum eşti, cu computerul în faţa ta, dar mediul din jur este o pădure bătrână, lângă un izvor. În timp ce te bucuri de timpul pe care îl petreci pe Facebook, inspiră mirosul proaspăt al plantelor şi copacilor, simte lumina soarelui pătrunzând printre frunze şi încălzindu-ţi pielea. Apare o persoană şi se aşează lângă tine, poate un pic mai în faţa ta. Este ghidul tău de frecvenţă înaltă. Poţi să vorbeşti cu el/ea sau poţi pur şi simplu să te scalzi o vreme în energia de înaltă frecvenţă.
Potriveşte ceasul să sune după o oră şi petrece timpul acesta pe Facebook. După ce se termină ora, promite-ţi că vei face ceva complet diferit. Planifică acel lucru diferit înainte de a începe, pentru ca să ştii ce ai de făcut. Aşa că, dacă ai stat o oră, activitatea trebuie să fie în picioare sau în mişcare. Iar pentru asta nu există limită de timp: un minut, o oră, nu contează, atâta vreme cât o conştientizezi ca fiind o activitate diferită de ceea ce tocmai ai făcut timp de o oră. Clăteşte şi repetă.
Noi facem lucrurile pe care le facem în fiecare zi pentru că ne fac plăcere. Oricare ar fi plăcerea, fie că ne distrage de la existenţa noastră îngrozitoare, fie că ne place cu adevărat cea ce facem zi e zi, ceea ce facem ne oferă plăcere. Şi a fi în situaţii plăcute este un lucru natural şi sănătos! Aşa că, haideţi să folosim această plăcere în avantajul nostru. Hai să o transformăm în recompensa pe care ne-o oferim pentru că medităm, pentru că facem exerciţiul pe care l-am învăţat de la guru, sau pentru că ascultăm din nou MP3-ul pe care l-am luat anul trecut.
Nu găseşti exerciţii de împuternicire bune pe care să le faci? Aici sunt unele super amuzante, puternice şi profunde pe care le poţi achiziţiona şi astfel mă sprijini şi pe mine.
Iar dacă nu stai prea bine cu banii, aici sunt multe exerciţii de bază puternice şi gratuite.