Ieri, am făcut o greșeală care m-a costat 25 de dolari. Nu e mult, dar știți, a fost din cauza neatenției. Asta m-a făcut să mă enervez şi sǎ mǎ simt vinovatǎ cǎ am putut greși. M-a supărat faptul că am făcut o greșeală din neatenţie. Slava Domnului cǎ a fost o greșeala minorǎ și nu mi-a rânit decȃt propriul ego.
Cu toate acestea, greșeli facem în fiecare zi, luǎm decizii greșite, spunem ceva greșit, citim instrucțiunile greșit, sau nu ne deranjǎm sǎ le citim, spargem sau pierdem lucruri. Greşelile pot avea un preţ destul de mare în viaţa noastrǎ. De exemplu oamenii pot muri dacă trecem cu maşina pe roșu la semafor.
Dar mai exact ce este o greșeală? Este într-adevăr ceva ce nu am intenţionat să fac? Este o decizie greșită? Neatenţie?
Greşeala poate fi oricare sau toate aceste lucruri.
Faptul cǎ eşti vinovat cǎ ai greșit, nu este acelaşi lucru cu a te simţi vinovat în legǎturǎ cu greşeala. A te simți vinovat este răspunsul greșit, recunoașterea vinovăției, fără rezerve, este răspunsul corect .
Am fost educaţi să credem că a greși este unul dintre lucrurile cele mai groaznice pe care le-am putea face. Nu conteazǎ dacă greșeala a fost din cauza ignoranței, lipsei de experienţǎ, a unei decizii greșite, sau din neglijență. Greşeala este pedepsitǎ, și pedepsitǎ sever. Ani de zile, reacția mea a fost aceea de a evita acceptarea vinovǎţiei (în sensul unei instanţe de judecată) cu orice preţ. Aş pretinde că nu am făcut o greșeală. Mi-aş pleda nevinovăția. Nu m-aș ridica în picioare să spun, da, am greșit, am fost neatentǎ, nu am citit instrucțiunile, de fapt, nu am nici cea mai vagǎ idée depre ce înseamnǎ o greșeală. Chiar dacă A FOST VINA MEA. Sau chiar dacă mi-am recunoscut vina, aş inventa o scuză foarte bună care sǎ meargǎ împreunǎ cu scuzele de rigoare. "Îmi pare foarte rău cǎ te-am fǎcut în fel şi chip, dar am fost obositǎ și tu mǎ tot bǎteai la cap. Nu sunt eu vinovatǎ, a fost vina ta, dar pentru că sunt o persoanǎ foarte drǎguţǎ îmi voi cere eu scuze”.
Astfel greşeala mea, a fost cǎ am încercat sǎ evit toate aceste situații. Nu aveam cum sǎ fiu eu cea care a greşit. Eu trebuia să fiu perfectă, deoarece fiind perfectǎ aş fi fost iubitǎ și acceptatǎ. Plus, în cazul unei erori ce ar fi cauzat daune proprietǎţii altor persoane, mi s-a spus, fără menajamente, de către societățile de asigurare și avocați să nu spun nimic. Să nu recunosc nimic. Să-i las sǎ ajungǎ ei şi reprezentanţii lor (asiguratori, avocaţi) la mine și banii mei, sau sǎ mǎ achite.
Pentru mine, odată ce am crescut iar imaginea autoritǎţii personale nu a mai existat, dacǎ aş fi făcut o greșeală pe care n-aş fi recunoscut-o nimănui, m-aș fi autopedepsit. Aş fi blocat fluxul divin și m-aş fi îmbolnǎvit grav. Boala implicȃnd de cele mai multe ori şi dureri groaznice. Și toate astea pentru că nu m-am putut uita în oglindă și spune, " ai încurcat-o de data asta. Dar e OK, vor mai fi şi alte ocazii . "
Greșelile și vina sunt lucruri complet diferite. Da, suntem vinovați de greșeli, dar n-ar trebui să ne simţim vinovaţi de greșelile noastre. Ȋnvinovǎţirea este pierdere de timp. Sentimentul de responsabilitate este cu totul altceva. Când ne asumăm responsabilitatea pentru greșelile noastre se întâmple trei lucruri. Primul, suntem capabili să recunoaştem ceea ce am făcut și sǎ ne cerem scuze eventualelor victime, dacă există, al doilea este că putem învăța din aceastǎ greşeala si sǎ n-o mai repetǎm. Dar cel mai important, rezolvarea pozitivă și acceptarea unei greșeli personale determinǎ o legătură mai puțin în lanțul tiparelor karmice care ne împiedicǎ sǎ ne îndeplinim scopului propriei vieți. Aceasta ne eliberează pentru că devenim împuterniciţi, în măsură să răspundem la ceea ce s-a întâmplat într-un mod pozitiv.
Când am fost întrebatǎ astăzi despre greșeala pe care am făcut-o ieri, prima mea reacție a fost cea veche, aceea de a gǎsi o scuză, să dau vina pe ceva sau altcineva, sǎ găsesc ceva care să mǎ poatǎ absolvi. Apoi mi-am revenit și pur și simplu am răspuns că a fost greseala mea şi mi-am cerut scuze. Nu m-am eschivat, nu am dat vina pe altcineva, nimic. O lecție învățatǎ și o situație de a evitat pe viitor.