Boala şi moartea

Am primit recent un e-mail de la o persoană care are o afecţiune fizică foarte gravă, iar mai jos este răspunsul meu:
 
Eu nu sunt o vindecătoare şi cu toate că au avut loc vindecări în prezenţa mea, a fost vorba pur şi simplu de o transmisie de energie de la Sursă. Dacă îţi este dat să se întâmple, atunci se va întâmpla, nu există nicio alegere sau intenţie din partea mea. Cu toate acestea, te afli în atenţia mea. Există câteva lucruri pe care poţi să le faci pentru a vedea dacă ai nevoie să te „vindeci” de această afecţiune. Unul dintre ele este să te întrebi: Cum îmi serveşte această afecţiune?Întreabă-ţi corpul: Cum te serveşte această afecţiune?Întreabă-te şi pe tine şi pe corpul tău: Care este acordul care a permis această afecţiune în viaţa/corpul meu? Apoi, retrage-ţi acordul. Omul se poate răzgândi în orice moment/loc. Procesează frica din jurul acestei afecţiuni, textul complet al exerciţiului de procesarea fricii pe care îl folosesc se află în secţiunea Tools a site-ului. Fă exerciţiul la nivelul întregului corp, precum şi la nivel molecular. În cele din urmă, întreabă-ţi corpul, „eşti pregătit să eliberezi această afecţiune?” şi întreabă-te şi pe tine „sunt pregătit să eliberez această afecţiune?” Dacă răspunsul este da, eliberează-o înapoi la sursă. Dacă răspunsul este nu, întreabă-te atunci „sunt dispus să iau în considerare eliberarea acestei afecţiuni?” şi continuă să procesezi.
Desigur, majoritatea perioadelor de boală, nu se finalizează cu moartea. Dar de ce unele dintre ele se finalizează aşa?

 
 
Cu toţii ne vom părăsi corpurile fizice la un moment dat. Cum se întâmplă asta, este un subiect deschis pentru alegere şi acord. Aşa este, noi alegem când murim şi suntem de acord asupra modului în care vom muri. Atunci când acordul vine prin frică, nu este plăcut şi deseori este un „truc”. Un mod de a ne îndepărta de pe planetă înainte de „vremea noastră”. Dar cum funcţionează asta mai exact? Dacă este alegerea noastră, cum se face că putem fi păcăliţi să murim înainte de a fi pregătiţi?
 
This is one example of how one can be tricked. Since I was a young child, I could “see” the energy around people.  This energy would be interpreted by me as qualities of colour.  I learned that when a person had a quality of colour which I interpreted as a kind of dull grey, they would die within a year.  Sometimes, the colour would appear, the person would have it for a while, then, when the moment or condition came, they would choose to stay and the colour would go to a healthy bright transparency.  They would then heal or be miraculously saved from something. But most would keep the colour and would leave within a year.
Acum câteva săptămâni, în august 2011, m-am uitat în oglindă şi am văzut acel gri şters în reflexia mea. Primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost, „Oh, deci este în următoarele 12 luni”. Apoi am observat ceva. Ceva era în „neregulă” la culoarea energiei. Aşa că m-am uitat mai profund şi am observat că este o imagine suprapusă. Nu era „reală”.
Fascinată, am urmărit-o până la sursă şi am descoperit un anumit grup care încerca să obţină un acord din partea mea de a muri în următoarele 12 luni. M-am gândit la asta câteva secunde, apoi am decis că îmi voi urma drumul şi-mi voi menţine acordul de a lucra la misiune până în 2017. Culoarea s-a ridicat şi am revenit la „normal”. Totuşi, ideea este că, deşi a fost un „truc”, tot am avut de ales. Aş fi putut alege să fiu de acord cu ei şi să plec în următoarele 12 luni. Acest exemplu nu se referă la dobândirea capacităţii de a vedea schimbările de culoare, acesta a fost doar experienţa mea personală despre cum au încercat alţii să mă facă să fiu de acord. Acordul apare în multe forme şi fie că este un truc, fie că face parte din alegerile de viaţă pe care le facem, acesta nu este relevant. Avem ocazia de a alege.
Acordul este necesar fie că este vorba de o boală, un accident sau un atac fizic. Niciunul dintre acestea nu ne poate elimina dacă nu suntem de acord cu evenimentul. Acesta este motivul pentru care auzim de „miracole” în care o persană are un accident care îi distruge complet maşina, dar ea se trezeşte după accident stând în picioare lângă maşina distrusă. Starea în care ajung corpurile noastre după „supravieţuire” este de asemenea la alegerea noastră. Acordul apare şi va trebui să faci o alegere. E posibil să fie o milisecundă sau să dureze luni de zile.
Este vorba despre a rămâne în viaţă cu orice preţ? Nu, sigur că nu. Gândiţi-vă însă la asta: eu personal sunt rezervată pentru această misiune până în 2017, prin urmare nu mai avem prea mult timp până atunci. După aceea, noi decidem dacă ne retragem şi ne bucurăm de rezultatele noastre pe această planetă, dacă acceptăm o nouă misiune sau dacă plecăm. Ce părere aveţi?