Nu aveţi idee cât de entuziasmată sunt că pot să împărtăşesc aceste informaţii cu voi. Vă invit să vă uitaţi la ele cu atitudinea de împărtăşire a unei poveşti, a unui vis, a unui roman sau a unei amintiri.
Acest subiect este unul pe care îl investighez deja de ani de zile, iar informaţiile au venit pe bucăţele în tot acest timp, ultimul fragment ajungând în timp ce mă pregăteam pentru cursul meu lunar de la AWAKEN Academy: Întruparea ultradimensională.
Acest curs este o explorare a aspectului ultradimensional al ADN-ului nostru şi cum, prin activarea lui, capacităţile noastre intuitive cresc. O parte din înţelegerea aspectului ultradimensional al ADN-ului nostru necesită luarea în considerare a originii lui. În timp ce mă pregăteam pentru diferite aspecte explorate în cadrul cursului, în timp ce inspectam originea speciei mi s-a revelat încă un mic fragment de informaţie care este uimitor.
Deja de ani de zile am conştientizat existenţa unei specii pe care eu o numesc arhitecţii iniţiali. Aşa cum am menţionat în curs, ei nu sunt Arhitecţii iniţiali ai universului, ci sunt doar cei care au pornit să rostogolească bulgărele pentru specia noastră, rasa umană. Am putut să văd că au creat o specie umanoidă din materialul genetic al Gaiei. Că specia pe care au creat-o era Una cu planeta. Era făcută din materie, materie pământească. Cele mai multe persoane educate în istoria „alternativă” a originii umane ştiu despre Annunaki. Voi vorbi despre rolul Anunaki mai târziu în acest articol, însă un lucru de ştiut este că ei nu sunt arhitecţii iniţiali. Annunaki au venit cu mult mai târziu.
Motivul pentru care arhitecţii iniţiali au creat o specie umanoidă terestră ar fi, din ceea ce pot vedea eu, orice de la curiozitate ştiinţifică, amuzament, extinderea propriei experienţe dimensionale prin crearea de corpuri în care s-ar putea întrupa sau crearea propriei lor specii (gândiţi-vă la aceasta ca la un timp non-linear de tipul întrebării oul sau găina).
Motivul pentru care ne-au creat, poate că ne va fi revelat atunci când vom „ieşi din găoace” 🙂
Prima specie umanoidă pe care au creat-o era diferită de noi în multe feluri. Din punct de vedere fizic, erau mai „denşi”. Aveau un procent mai mare de ADN terestru decât avem noi acum. Modul lor de comunicare era experienţial şi complet, nu verbal şi fragmentat. Natura şi modul lor de a lua decizii erau intrinsec conectate cu planeta şi cu fiecare specie existentă pe ea. Mintea lor individuală şi colectivă funcţiona oarecum cam ca acele stoluri imense de păsări mici care pot fi văzute uneori pe cer mişcându-se ca un nor inteligent, rapid, făcând forme fascinante, fără ca două păsări să se ciocnească vreodată una de alta.
Ne-au creat să fim flexibili, cu ADN-ul nostru complet deschis (un pic cam ca programele open source de pe internet). Apoi şi-au retras prezenţa. Au venit alţii şi ne-au modificat ADN-ul, natura, rolul şi „scopul existenţei”. Alţii şi-au adăugat propriul ADN în amestec şi au adăugat programe şi funcţii împreună cu el. Apar în minte Annunaki care au creat o specie sclav.
Şi acesta este fragmentul care a venit acum: arhitecţii iniţiali au ştiut dintotdeauna că alte specii vor veni să se „joace” cu creaţia lor. Că specii extrem de diferite îşi vor adăuga propriul ADN în amestec. Că specii cu vibraţie înaltă vor fi chemate să se întrupeze aici. Şi toate acestea au făcut parte din plan. Un fel de polenizare încrucişată open source intergalactică şi interdimensională.
Într-o mare măsură se simte ca şi cum noi şi ei avem „aceeaşi minte”. Ca şi cum ei nu numai că observă de undeva sau de cândva, ci şi conţin toate experienţele noastre, gândurile noastre şi multe altele. Şi totuşi, nu sunt ataşaţi. Nu par să fie ataşaţi de noi aşa cum ne-am putea gândi că este un părinte ataşat de propriul copil.
Cea mai puternică energie pe care o percep atunci când simt cum ne percep ei este de surpriză sau de încântare că ceva s-a dezvoltat dincolo de cele mai îndrăzneţe aşteptări sau chiar şi faptul că putem să-i percepem şi să ştim că există şi ce au făcut.
Probabil că acest articol ridică mai multe întrebări decât răspunsuri. Şi aceasta este pentru că este pur şi simplu un fragment de informaţie cu care vă puteţi juca. Ca un exerciţiu, aş vrea să vă invit să „vă prefaceţi că este adevărată” şi să urmăriţi această informaţie până la ei. Vedeţi ce se întâmplă. Vedeţi dacă puteţi obţine mai multe date. Chiar dacă este doar „ca şi cum”.
Nu ezitaţi să adăugaţi ce aţi văzut în secţiunea de comentarii de mai jos sau trimiteţi-mi un mesaj pe twitter la adresa https://twitter.com/inelia 😉